Pagini

Sunday 31 March 2013

Partener media in SuperBlog



Ultima proba din competitia anuala de blogging ne mai pune o data imaginatia la bataie dar de aceasta data si abilitatile "jurnalistice" sa zic asa.

Proba suna in felul urmator:

1. In calitate de laureat al competitiei Spring SuperBlog 2013, cum v-ati recomanda ca potential partener media in viitoarea editie SuperBlog? Vrem sa va cunoastem mai bine, sa aflam cum va definiti ca bloggeri si cum ati vedea voi colaborarea cu noi, in calitate de potential partener media. Va puteti inspira / documenta de la actualii parteneri media.

Ei bine m-am apucat acum de scris acest articol pentru ca in urma cu cateva momente un prieten mi-a recomandat un test de personalitate de pe internet, unde puteai vedea pe langa temperamentul pe care il ai si cateva idei de job-uri in care ai fi cel mai indicat.

Raspunsul nu a fost de departe unul care sa ma uimeasca ba mai mult ma asteptam la el, Asemanarea lui fata de ultmul test de acest gen dat in clasa a 8-a m-a facut sa raman insa un pic pe ganduri. Ei bine prima meserie care imi era recoamndata era cea de jurnalist sau reporter la fel ca atunci cand eram inca pe bancile scolii generale.

Acest rezultat m-a facut sa realizez ca alegerea mea de a urma Jurnalismul este probabil cea mai buna si nu trebuie sa renunt la ea oricat de greu ar parea la inceput.

Imi place la nebunie sa ma implic in activitati care necesita comunicare, cercetare si promovare si cred ca aceste trei lucruri ar face dintr-un simplu blogger un partener media perfect pentru competitia Spring Blog.

Stiu ca as avea mult de lucru ca sa ajung la un nivel profesional, dar aici trebuie sa fie luat in vedere faptul ca acest blog a fost creat initial doar ca un refugiu personal , ulterior introducand si articole de interes public.
Sincer sa va spun nu stiu exact ce asteptari as putea avea de la a fi partener media insa sunt sigura ca voi deveni pe zi ce trece mai buna in acest domeniu si voi avea idei ce vor merita sa fie puse in valoare si de alti parteneri media.

Chiar daca pana in acest moment nu am castigat vreun premiu in aceasta competitie, punctajul pe care l-am obtinut la fiecare proba (daca o excludem pe prima care  a fost "de incercare") este unul demn de lauda, ceea ce inseamna ca exista potntial in mine, in ceea ce scriu si mai ales in ceea ce transmit.

As fi un bun partener media pentru aceasta competitie intre bloggeri, si daca nu ma credeti, ma puteti alege si va garantez ca nu am cum sa va demonstrez contrariul. Imi place sa fiu mereu in centru atentiei si cand ma apuc de ceva ma asigur ca o voi duce la capat..

Nu vreau sa ma lungesc, stiu ca sunt capabila sa promovez cmpetitia, si sa vin cu idei inovatoare de promovare, nu degeaba ma ocup de diferite evenimente despre care cu siguranta se va auzi in curand la posturile tv sau radio din Brasov.

Ma intristeaza un pic faptul ca acum competitia este la final. M-a tinut in priza si mi-a pus la incercare imaginatia, mi-am dat seama ca pot scrie in mai multe feluri si ca bineinteles pot face mai mult decat credeam.

Nu ma astept sa castig competiatia sau vreuna din probele care au mai ramas, si asa deoarece ceea ce am aut eu de castigat este deja bine pus deoparte. Ma refer aici la increderea in mine ca pot duce un lucru pana la capat chiar daca pe parcurs am vrut sa renunt si experienta care nu va ajunge niciodata la noi intr-un colet bine impachetat livrat de catre Posta Romana.

Saturday 30 March 2013

Perfecti in imperfectiuni?



Mi-am dat seama ca de cand m-am inscris in nebunia asta de competitie cu "Spring Blog",am reusit sa imi dau seama ca am un stil specific de a scrie. Un stil care de cele mai multe ori nu este pe placul tuturor, nici nu ar avea cum. Un stil caruia ii mai lipsesc cateva litere, sau care contine si cuvinte pocite din cauza ca atunci cand scriu mintea mi-o ia inainte si degetele mele incearca sa o urmareasca, nu s-au obisnuit si nici invatat ca nu este la fel de usor ca atunci cand canti la chitara.

Dupa fiecare proba am urmarit si articolele scrise de ceilalti concurenti, si de fiecare data imi mai pica cate o fisa ( as fi putut fi bogata pana acum), insa in seara asta am realizat ca imi plac idelie lor dar ei nu sunt asemeni mie si nici eu nu voi asemeni lor vreodata, motiv pentru care articolele scrise de mine vor fi intotdeauna originale.

Sunt plictisitoare, aroganta, narcisista, cu capul in nori, poate prea ironica uneori, dar sunt eu cu bune cu rele, asa cum fiecare ar trebui sa se accepte pe el insusi, asa si eu imi accept ideile si modul de a scrie.

Imi pare sincer rau sa vad ca lumea asta virtuala si mass-media in general te face sa vrei sa fi perfect. Nu poti fi perfect insa intr-o lume imperfecta si asta nu iti spune nimeni, si astfel te lasa intr-o stare de letargie din care speri sa iesi candva....

Am mai spus-o si o voi mai spune, nu scriu pe blog ca sa am fani ( nu ca as avea:)) ), scriu pentru ca asta ma ajuta pe mine sa ma descarc, ma ajuta sa ma exprim, ma face sa simt ca mi-am impus intr-o oarecare masura punctul de vedere fie ca primesc sau nu feedback de la voi....

Scriu de placere, si scriu in stilul meu...oricare ar fi acesta.



Un cadou pentru o viata intreaga



Pe masa din sufragerie un teanc de invitatii, langa ea cateva pungi pline cu funde, panglici, si o cutie cu baloane care asteapta sa fie umplute cu aer. Cateva cataloage cu flori stau aruncate pe canapeaua din fata mesei.

Planific cea mai frumoasa zi din viata noastra si simt ca ceva lipseste. Avem rezervat un local frumos si cochet undeva la iesire din oras, jumatate din invitatii au fost trimise, am gasit o trupa sa cante , rochia este deja in dulap, insa simt ca lipseste ceva...

In afara de rochie tot ce pun la cale va fi destinat invitatilor nostri, va fi aranjat pentru ca ei sa se simta bine la nunta noastra, dar eu? Oare nu merit sa ma bucur in ziua respectiva si eu de un cadou pe care sa mi-l ofere eu mie? In care sa imi multumesc eu mie pentru alegerea facuta?

Am deschis calculatorul si nu stiam ce anume vreau sa caut, sau sa cumpar, sau de ce anume am nevoie, pana am dat de o poza care mi-a atras atentia :


Am comandat setul pe nerasuflate, a fost prima data in viata mea cand nu m-am simtit egoista pentru ca imi cumparam ceva mie,

In acel moment am realizat ca merit ca in ziua respectiva sa ma rasfat si eu pe mine insumi un pic. Sunt de parere ca ar trebui zilnic sa incercam sa ne facem mici cadouri noua insine insa suntem mult prea prinsi in valtoarea aceasta nebuna a vietii si uitam sa dam importanta lucrurilor care conteaza, in acelasi timp uitam de noi.

Mi-am dat seama ca este foarte important sa ne facem cadouri din cand in cad, pentru ca aceste cadouri cu siguranta ne vor merge la inima si ne vor face pe plac mereu. Cadourile pe care le primim de la ceilalti, mai ales de la persoanele cunoscute ne fac intotdeauna placere, insa este o placere de scurta durata deoarece gusturile si parelile ni se schimba o data cu trecerea timpului, insa in momentul in care iti faci singur un cadou acela va ramane aproape de tine o viata intreaga.

Nu este usor sa iti faci un cadou tie insuti insa daca o vei face, va fi unul din acele lucruri pe care nu vei regreta ca le-ai cumparat.


Articol scris pentru competitia anuala de blogging

Thursday 28 March 2013

Geanta perfecta pentru amintirea perfecta

Va vorbeam acum ceva timp despre comorile pe care le putem gasi in genti uitate si buzunare captusite..ei bine proba a 12-a din concursul de blogging imi cere sa va povestesc despre geanta mea preferata. M-am uitat un pic cu teama la cuierul in care le am pe toate atarnate si mi-a fost tare greu sa aleg, insa mi-am dat seama ca una singura mi-a fost la bine si la greu alaturi.
Consider ca noi fetele putem sa spunem ca  geanta este asemeni unei bune prietene, pentru ca este mereu aproape de noi , are intodeauna ceea ce avem nevoie si ne ofera posibilitatea sa tinem doar pentru noi anumite obiecte sau secrete.
Pentru mine geanta perfecta nu trebuie sa fie foarte mare pentru ca nu imi place sa car multe lucruri dupa mine si sa ma simt libera atunci cand sunt pe strada, nu imi place sa simt ca am pe umar un geamantan intreg.
Geanta mea preferata indeplineste acest criteriu, este destul de incapataoare incat sa aibe loc portofelul, o carte cu care imi ocup timpul pe tren, un pachet de servetele umede un strugurel, telefoanele si uneori  cate un sandvish.
Geanta aceasta este exact ca mine, nu iese in evidenta dar te surpinde cu buzunarele interioare si cu capacitatea ei de a fi incapatoare in fiecare zi. Ceea ce mai este interesant este faptul ca fiind o geanta casual, o pot purta atat daca sunt in tenisi dar si daca am pantofi cu toc, lucru care ma scuteste de bataia de cap pe care as avea-o zilnic "Azi ce geanta sa imi iau?", culoarea ei neutra jucand un rol foarte important si putand fi asortata usor la orice tinuta.
Imi place ca buzunarele secrete pot ascunde biletele de amor, fotografii ale iubitului si cate si mai cate lucruri pe care vreau sa le tin departe de ochii lumii.
Cu toate acestea de curand am pus ochii pe o alta geanta (shhhh.... sa nu ma auda asta a mea, ca parca vad ca maine nu va mai vrea sa fie la fel de incapatoare), pe site-ul celor de la REEIJA:


Nu-i asa ca v-ati cumpara si voi o poseta noua? Eu doar cand o vad imi amintesc deja de prima geanta pe care am primit-o in dar de la mama si care arata asemanator. Voua ce va inspira gentile de pe site-ul celor de la Reeija?

Articol scris pentru competitia anuala de blogging

Tuesday 26 March 2013

Turistul misterios



"Niciodata nu am fost un ghid bun, si nu mi-a placut zona asta a Greciei, ce de turisti sunt astazi, pun pariu ca acum isi actualizeaza starea pe facebook cu texte gen "Sunt in Vacanta in Corfu"

-Da, buna ziua, bine ati venit, urcati va rog!

"Iar turisti imbecili care il loc sa stea acasa vor sa faca excursii"

-Bine ati venit, mai sunt niste locuri in spatele autocarului, urcati va rog

"Uita-te la ei ce ranjet au..iar trebuie sa le povestetsc ceva fascinant, astia sunt ultimii doi, superb, sa-i dam bice"

M-am urcat alene in autocar, era galagie, lumea incepuse sa faca cunostinta, soferul era si el plictisit, asa ca am luat microfonul si i-am bruiat un pic pe stimatii mei calatori:


-Buna Ziua, numele meu este Maria si voi si ghidul vostru astazi. Excursia va include o vizita la manastirea Moni Theotokou., vom vizita ulterior centrul vechi al orasului cu cele doua piete inferioare si superioare, si Palatul Sf Mihai si Sf. George, de asemenea vom lua pranzul in centrul orasului iar ulterior vom face o plimbare pe malul marii. Va multumesc.



M-am asezat ibufata pe scaun, acelasi traseu, aceiasi turisti banali, aceiasi excursie de mai bine de 2 ani de zile, vroiam sa fiu mutata pe alt traseu dar seful meu sustinea ca momentan are nevoie de mine aici.
In spatele autocarului niste copii alintati faceau galagie, am incercat sa ii ignor dar nu am reusit, spre bucuria mea am ajuns rapid la prima destinatie.


-Doamnelor si domnilor bun venit la Manastirea Moni Theotokou. Ce va pot mentiona este faptul ca ne aflam pe coasta de vest a insulei Corfu, in statiunea Paleokastritsa. Desi este cunoscuta inca din secolul XIII, cladirea actuala a fost ridicata in secolul XVIII si contine picturi detaliate ale Judecatii de Apoi.



Unul dintre turisti, se apropie de mine si cu o voce stinsa imi spoteste "Dar ce arhitectura interesanta are, cat de simpla dar frumoasa poate sa fie". M-am uitat un pic nedumerita la el si apoi la manastire, era intradevar frumoasa, pana acum nu o mai vazusesem asa, pentru mine era doar unul din obiectivele turstice de pe harta.


 Cand m-am urcat in autocar m-am mai uitat inca o data lung la turistul care mi-a adresat acele cuvinte si apoi am revizuit urmatorul obiectiv.


-Urmeaza sa facem o oprire in centrul vechi al orasului, unde vom putea vizita cele doua piete de care am mentionat "Piata inferioara" si "Piata superioara" apoi vom face o scurta plimbare pe malul Mediteranei.


Ajunsa in centru am inceput sa le povestesc turistilor cateva informatii referitor la istoria insulei. Turistul acela curios s-a trezit si de aceasta data vorbind "Dar de ce oameni zambitori si cladiri impozante, si ati fost atenti la vegetatia din jur?"

Pe loc toti oamenii din grup au inceput sa admire imprejurimile. Am luat masa la un mic restaurant si am iesit sa ne plimbam pe malul marii. Turistul vorbaret nu contenea cu complimentele referitor la natura inconjuratoare si la frumusetea locului in care ne aflam, a facut cateva greseli georgafice si botanice dar nimeni nu l-a luat in seama.





Vroiam sa ii vorbesc, sa ii spun ca este singurul turist care a reusit sa imi insenineze astazi ziua insa nu am indraznit. Am ajuns repede apoi la autocar si am plecat catre ultima destinatie din ziua respectiva, Palatul Sf Mihai si Sf. George.

Ajunsi acolo abia daca am apucat sa rostesc doua cuvinte referitor la istoria acestuia, anul in care a fost construit si atributia lui asupra insulei de-a lungul anilor, ca imediat turistul care acum imi devenise simpatic a inceput sa admire imprejurimile, arhitectura specifica si sa laude fiecare pietricia din curtea acestuia, facandu-i si pe ceilalti sa fie la fel de entuziasmati.


La final de zi dupa o masa copioasa la hotel, turistul misterios s-a apropiat de masa si mi-a daruit un buchet de flori de camp specific zonei.

-Le-am adunat cand nu ai fost atenta din curtea palatului, sper sa iti placa.

Nu stiam cum sa reactionez, era prima data cand un turist imi daruia un buchet de flori. Nu stiam ce sa ii spun dar norocul meu a fost ca tot el m-a salvat.

-Este prima data cand ajung aici, lasa-ma sa iti fiu ghid!

-Daca esti prima data pe insula cel mai probabil ne vom rataci.

-Ei, nu si daca avem harta orasului  adanc ingropata in rucsac.


M-a vrajit ce pot spune, m-am ridicat de la masa si am plecat cu el, ne-am plimbat toata noaptea si am descoperit locuri prin care mai trecusem dar pe care nu le observasem pana atunci.

Asa ca daca vreti sa vizitati insula Corfu, tot ce va trebuie este o ruta Charter Corfu, o harta bine "informata" de la agentia de turism si foarte mult curaj.


Descoperiti Insula Corfu in toata splendoarea ei si astept sa imi povestiti cum a fost aceasta experienta pentru voi.





Articol scris pentru competitia anuala de blogging

Monday 25 March 2013

Excursie matinala



Mirosul clatitelor proaspat use cu dulceata m-au facut sa ma trezesc din somnul de frumusete si cu toate ca vroiam sa fiu morocanoasa si sa arunc cu ceva in iubitul meu, buchetul de frezii din camera m-a facut sa zambesc si sa ma intind pentru inca cateva minute sub plapuma.

Intr-un final cand am reusit sa ma ridic in capul oaselor am obserat in mijlocul camerei geamantanul nostru de calatorii. In prima faza m-am panicat pentru ca nu stiam sa fi planuit vreo excursie, aniversarea noastra nu era si ziua mea trecuse de ceva timp. Speriata m-am dat jos din pat insa m-am impiedicat de o afurisita de cutie legata smechereste cu o funda rosie, pe ea scria mare "Vacanta perfecta!". Langa ce sa vedeti? Un bilet! L-am deschis entuziasmata insa inauntru scria doar atat "Ghici unde plecam maine?".

Am stat un pic si m-am gandit la ce anume se refera insa noroc ca mi-am amintit si de cutie. M-am chinuit cateva minute bune sa o deschid, iar inauntru am dat de un costum de baie.

Nu stiam exact la ce vacanta se poate referi? Eu o sa plec in vacanta? Departe de grijle de acasa, impreuna cu costumul asta turcoaz pe care l-am indragit pe loc, sau o sa plecam impreuna? Daca plecam impreuna atunci costumul lui unde este? Si de ce avem un singur geamantan in mijlocul casei?

Stiam ca vrea sa ma puna la incercare, nu urma sa imi spuna unde mergem, asa ca trebuie sa imi dau singura seama. Dar nu am nici un indiciu.

Ma inbufnez si ma trantesc in pat, musc cu pofta dintr-o clatita si ma mai uit o data la costum.

Sa mergem la Mamaia, sau la Venus? Stie ca mie imi place in Vama Veche, dar asta este un costum mult prea sofisticat pentru Vama Veche, acolo mai toata lumea face nudism, de ce sa imi cumpere un costum de baie pentru a merge in Vama Veche?

Poate mergem la Turci, dar stie ca mie nu imi place acolo, si nici mancarea lor nu o suport este lipicioasa si plina de grasimi, nu ca as fi o fandosita dar costumul asta de baie necesita o silueta bine aranjata.





BINGO!!!Stiam eu ca nu a uitat. Mergem bineinteles in Egipt, in Sharm El Sheikh doar l-am batut la cap cu plecatul asta in Egipt de cand ne-am cunoscut. Minunat, totul se leaga acum, deja imi inchipui marea de un turcoaz aprins...PAI BINEINTES! Costum turcoaz = mare turcoaz, ba mai mult stie ca o sa vreau sa fac ceva sporturi extreme pe apa si a ales perfect un slip comod si potrivit pentru astfel de activitati...





Deja simt briza marii cum imi imbata simturile, si cum soarele fierbinte ma perpeleste asemeni clatitei cu care stau inca in mana....

Este cel mai minunat iubit! Vacanta de vis costum de vis...

Am sarit repede din pijamale si am probat costumul, imi venea perfect.."Ehh asa da! Un iubit care sa te duca in Egipt, intr-o statiune minunata si care sa iti mai cunoasca si marimile la perfectie"

Acum inteleg de ce este doar un geamantan in mijlocul camerei, daca mergem acolo nu vom avea nevoie de foarte multe haine si mai ales isi va dori cu siguranta sa ma vada imbracata in acest costum de baie minunat...



La un moment dat iubitul meu intra in camera val vartej in pantaloni scurti:



-Draga mea, vad ca iti vine bine costumul de baie!

-Sigur iubitule, este perfect, dar si mai perfecta este vacanta pe care ai planificat-o tu in Egipt!

-Ce vacanta draga? Hai ca ne asteapta parintii nostrii, ai uitat ca azi mergem la bunica la Sulina?




Aricol scris pentru competitia anuala de blogging

Saturday 23 March 2013

Ce valoare mai are arta in ziua de astazi?



Stau si ma intreb uneori daca o data cu trecerea timpul teremnul de "arta" s-a demodat si a capatat un alt sens, sens care s-a transpus si in lucrurile pe care le reprezinta si le-a deformat incetul cu incetul.

Pana nu demult arta era ceva ce putea fi apreciat doar de catre oamenii instariti, deoarece doar acestia isi permiteau achizitia de obiecte de arta, insa in ziua de astazi arta din punctul meu de vedere a devenit ceva cu totul si cu totul diferit.

Arta pentru mine nu reprezinta neaparat un tablou al vreunui pictor mort de cateva sute de ani, sau o melodie care la timpul ei a fost declarata opera de arta , ci un produs al unei minti inteligente care cu greu poate fi vazut la fel de catre privitor si autor dar care transmite in mod egal acelasi grad de emotie si unuia si altuia.

Avem tendinta sa credem ca arta este un lux, dar am vazut nu de mult timp o imagine pe internet care poate sa schimbe viziuea asupra a ceea ce numim noi frumos:





Deci, ce anume te inspira mai mult? Ceea ce numim arta sau ceea ce numim vandalism? Nu vreau sa fiu o ipocrita, sunt sigura ca artistul din imaginea de mai sus are o viziune clara asupra a ceea ce a vrut sa transmita prin acel tablou, insa mi se pare trist faptul ca tabloul sau se va vinde cu cateva mii de euro iar cel care a desentat pe un zid se ocupa de stersul geamurilor pentru a scoate ceva bani de mancare.

Arta a devenit un lux in ziua de astazi, si aici ma refer la faptul ca daca nu ai suficienti bani nu poti achizitiona ceea ce anumiti oameni de specialitate denumesc "arta" insa luxul nu mi se pare corect sa fie considerat o arta.

Traim intr-o lume materialista in care oricine are bani suficienti poate fi considerat pe loc stilat, un adevarat artist si un om cu un bun gust incredibil, problema este insa legata de faptul ca nu banii dau valoare artei ci ceea ce transmite aceasta. Adevaratii artisti au murit de foame pentru ca dupa moartea lor operele lor de arta sa devina adevarata capodopere si sa fie vandute pe bani grei, si ce au castigat din asta?

As prefera ca fiecare artist sa fie considerat de la inceput un artist, sa poata simti gloria si in timpul vietii pentru ca ulterior este deja inutil.

Cu ajutorul competitiei anuale de blogging am dat si de site-ul celor de la “Elegantine” care mentionau chiar despre ce am punctat mai sus, referitor la artisti care "se imbogatesc" abia dupa moarte, vorbind despre The Beatles. Care mai este scopul insa, daca in timpul vietii ai trait de pe o zi pe alta si nu ai fost la fel de faimos ca dupa moarte?


Sunt de parere ca intradevar suferinta poate sa il faca pe artist sa creeze mai bine, insa nu sunt de acord ca arta sa devina un lux, ea trebuie sa fie accesibila oricui. De asemenea luxul nu poate fi considerat intotdeauna o arta. Daca ceva este scump nu inseamna  neaparat ca este si de valoare.

Voi ce spuneti? Arta este un lux sau luxul este o arta lipsita de valoare?



Thursday 21 March 2013

Femei cu farmec

Cum a decrie o femeie cu farmec? Pai este destul de usor...
In primul rand o femeie cu farmec este cu siguranta o romanca, pentru ca suntem renumiti in intreaga lume ca noi romanii avem cele mai frumoase femei.
In alta ordine de idei, o femeie cu farmec trebuie ca pe langa frumusetea naturala  fie curajoasa si sigura pe ea, iar acest lucru este posibil doar daca are grija de corpul ei pentru ca o femeie frumoasa trebuie sa arate frumos atat in interior dar si in exterior.
A fi frumoasa nu inseamna sa arati bine in exterior ci sa ai si un suflet bun, o atitudine demna de urmat si sa poti fi un exmplu pentru cei din jurul tau. Este de apreciat ca inca mai exista companii care promoveaza acesta frumusete naturla, iar una din ele este "Farmec".
De curand ei au lansat o campanie prin care promoveaza frumusetea naturala si modalitati prin care poti avea grija de tine.
In ziua de azi mass-media promoveaza din pacate exemple de femei care nu au nimic de demonstrat si ma bucur personal sa vad ca in sfarsit cineva ia atitudine, in sfarsit cineva promoveaza frumusetea naturala si feminitatea asa cum trebuie ea sa fie.
Bravo Farmec!

Asa ca fetelor fiti mandre in toate cele pentru ca nu degeaba suntem numite "sexul-frumos"

Articol scris pentru Competitia anuala de bloging .

Wednesday 20 March 2013

Se apropie Earth Hour:)



Ca in fiecare an pe data de 23 Martie "sarbatorim" Eart Hour, azi am primit pe mail un anunt foarte interesant pe care vreau sa il impartasesc cu voi:






Brașovul Pedalează de Ora Pământului



Asociația Brașovul Pedalează invită toți bicicliștii brașoveni să participe la acțiunile organizate de Centrul de Voluntariat Brașov cu ocazia Orei Pământului, eveniment ce va avea loc sâmbătă, 23 martie 2013, cu începere de la ora 19:30.


În fiecare an, în luna martie, milioane de oameni, instituții și companii sting luminile timp de o oră, alăturându-se celui mai mare eveniment de mediu din istorie – Earth Hour / Ora Pământului, mișcare globală inițiată de WWF Australia în anul 2007.


Astfel, pentru a ”sărbători” așa cum se cuvine acest eveniment, bicicliștii brașoveni sunt așteptați sâmbătă, 23 martie, la ora 19:30, în Centrul Civic, în fața Camerei de Comerț și Industrie. De aici se va porni pe traseul Centrul Civic – blvd. Iuliu Maniu – str. Nicolae Iorga – Aleea După Ziduri – Parcul Gheorghe Dima – str. George Barițiu – Piața Sfatului.


În intervalul orar 20:30 – 22:00, va avea loc în Piața Sfatului, după oprirea iluminatului public, un mini spectacol cu biciclete, se vor aprinde lumânări, se va cânta la chitară, vor fi lansate lampioane luminoase. De asemenea, cei de la Hypnosis ne vor încânta cu demonstrații pirotehnice.


În cazul în care nu vă puteţi alătura acţiunilor derulate în Piaţa Sfatului, puteți sărbători Ora Pământului şi de acasă: stingeți toate luminile, scoateți din priză aparatele electrocasnice, aprindeți o lumânăre și bucurați-vă de o oră “unplugged”, alături de cei dragi.


În 2013, provocarea adresată susținătorilor Earth Hour este sa facă MAI MULT – să-şi ia angajamentul de a-și schimba stilul de viață, pentru a reduce impactul negativ asupra planetei.
Nu uitați să vă anunțați prietenii și cei apropiați de aceste manifestări.


Ne vedem pe 23 martie!




Asadar va astept si eu pe 23 Martie in Piata Sfatului.

Tuesday 19 March 2013

"Concediu la Barcelona, va pup dulce pe toti"



Motivele pentru care as vizita Barcelona...Auzi la ei despre ce ma pun sa scriu, eu care abia am ajuns pana aici langa noi la cehi (noroc cu rudele plecate inainte sau dupa revolutie in afara tarii). Asa ca nu am ce sa fac decat sa dau un search pe Google, norocul nostru cu cine l-a inventat.


Primul rezultat s-a referit bineinteles la Fc Barcelona de care am mai auzit in perioada campionatelor de fotbal de la tata...


Aflu ca este al doilea oras ca marime din Spania si se afla pe coasta Mediteranei...pana aici nimic nu ma face sa vreau sa ajung acolo, mai ales sa scriu despre asta, ma gandesc totusi ca un status pe Facebook gen "Concediu la Barcelona, va pup dulce pe toti" ar face-o si pe tanti Mimi de la 5 sa moara de invidie.


Asadar nu ma opresc din cautat, din ce mai vad eu pe aici ar fi un oras plin de ruine medievale. Ma gandesc ca intre acele ruine daca as gasi un bolovan ceva pe care sa stau, cu o palarie imensa si o pereche de ochelari de soare as putea sa ma las fotografiata, pentru ca maiapoi sa folosesc poza pentru profilul de pe Facebook, si in acelasi timp as putea sa imi actualizez si starea pe Twitter "stau la soare in Barcelona"... Incepe sa devina tentant orasul asta.


Am inteles ca ar avea si ceva Bulevarde care duc din centrul orasului catre apa si care sunt presarate de magazine si comercianti pana tarziu in noapte, acolo voi gasi cu siguranta ceva magneti afurisiti de frigider cu steagul Spaniei pe care sa ii aduc acasa rudelor si cunoscutilor. PS: Bulevardele astea poarta denumirea de "Les Rambles"


De asemenea m-am interesat si au si cateva biserici facute de ceva arhitect celebru, numai bune de tras in poze cu mine in prim-plan, mai ales ca au fost construite de Antoni Gaudi care pare-se a fost un arhitect dat naibii, chiar daca una din biserici nu a finalizat-o.


Passeig de Gràcia ar fi tot ceva bulevard de la ei care este plin de magazine celebre si scumpe, daca as ajunge acolo macar o sacosa de la ei sa imi iau si eu, sa o aduc acasa si sa ma pot da mare la oameni ca am ceva de firma, bineintele nu voi spune ca e vorba despre papornita sta de plastic goala, ci ca hainele pe care mi le-am luat de acolo mi-au fost furate de ceva romani pe aeroport.


Cam astea sunt informatiile pe care le-am gasit pe wikipedia despre Barcelona, asa ca imi indrept atentia si in sectiunea "imagini", caci poate am vreo surpriza si este de fapt un oras in ruina urat tare.



Au biserici, ceva casute pe ici si colo, cred ca e de bine, as putea sa ma imaginez plimbandu-ma printre elesi facand poze ca un turist nebun chinez.



Din poze ar fi un oras al naibii de frumos. Daca va ganditi sa ajungeti si voi pe acolo, pentru ca eu deja ma gandesc serios sa imi fac un imprumut la banca aia sponsorizata de zanul camatar si spiridusii roacketi pentru a pleca acolo, informativ sa stiti ca puteti gasi curse Charter Barcelona foarte usor.


Stati linistiti daca sunteti din Bucuresti aveti foarte multe variante sa ajungeti acolo, trebuie doar sa intrati pe site-ul celor de la Paralela 45.


Eu ma apuc de facut bagaje si de notat pe post-it-uri posibile statusuri pentru facebook pentru perioada in care voi fi plecata acolo.








Articol scris pentru Competitia Anuala de Blogging

Monday 18 March 2013

Omul paienjenel Vs Masina de Cusut

Cum sa intre Omul paianjen pe geamul ferestrei mele? S-ar parea ca nu a mai avut destula materie prima ca sa ajunga in podul casei asa ca m-am nimerit cu el impedicandu-se de pervazul geamului.
Ne-am uitat unul la altul ceva timp asa speriati pana cand am inceput sa radem. A intrat in camera si s-a asezat pe un scaun. Aflase ca mama mai cocheteaza cu croitoria si din cauza faptului ca regizorul care il angajase fusese recent parasit de sotie nu si-a mai putut permite sa ii dea niste haine noi , asa ca acum saracul cauta croitorii sa isi repare si el costumul de super erou.
M-am tocmit cu el la inceput, doar doar primeam si eu ceva remuneratie de la el pentru faptul ca il ajutam, dar s-ar parea ca super-eroii astia sunt oameni tare zgarciti.
L-am barfit un pic pe Batman, pare-se acesta fugea de ceva timp dupa Cat-women si il cam lasase fufa fara bani , casa si masini, si dragul de el inca o iubea.
La un moment dat i-a sunat telefonul, era Scufita Rosie,lupul o ameninta ca o va face sa manance doar de la fast-food si cum ea tinea la silueta s-a gandit ca acesta ar fi o urgenta si ar trebuii sa cheme de urgenta un salvator, din pacate Spider-man al nostru era el intr-o mare belea.
L-am lasat sa stea pe scaunul din camera mea, asigurandu-ma mai intai ca imi indepartez obiectele de valoare de mainile lui (am auzit eu de undeva ca nu se teme sa mai bage in buzunarul de la piept una alta). Norocul meu era ca , cu doar cateva zile inainte mama isi cumparase o masina noua de cusut sa poata satisface cererea colegelor de la munca de a le mai coase una alta si scapase de masina aia gen masa care scartaia si avea o roata ca de fantana atasata.
Sa va povestesc de vremea cand eram mic copil si pe masuta aia de cusut imi faceam temele? Sau de vremea cand mi-am prins degetele in roata aia afurisita de credeam ca le voi rupe? Sau sa continui? Zic sa merg mai departe ca poate imi fura Spider-man ceva din camera.
Masina asta noua de cusut o luase de pe internet (asta daca va treziti si voi cu spider-man la usa sa stiti ca o puteti gasi usor aici in acest magazin de electrocasnice care dragul de el are de toate pentru toti, cum zicea o veche vorba din popr (Au di toati)

Am subtilizat masina de cusut din camera mamei (noroc cu promotiile la electrocasnice ca pe cea veche cu roata nu o puteam urni din loc nici sa ma bati, cred ca nu a mai fost miscata din loc de cel putin 20 de ani, o sa dispara o data cu casa, sau daca vine valu sa imi ia calu ii dau la schimb masina de cusut )  si norocul meu ca se numeste Talent, pentru ca face totul singura, mai putin cartofi prajiti caci tine la silueta, masina de cusut , nu mama!
Cum spider-man este un super-erou, costumul lui este de asemenea un super-costum pe care nu am vazut nici urma de cusatura de cand a aparut spider-man prima data pana in ziua de astazi.- Chiar asa, ati vazut voi vreo cusatura in costumul asta? Sa va dau si o poza sa va uitati un pic?
Eu una nu am vazut si noroc ca, asa cum trebuie sa faca oricine, inainte sa ma pun sa ii cos costumul astuia, care deja pusese ochii pe chitara mea, m-am apucat sa citesc instructiunile (masinii de cusut nu chitarii ca pe alea le stiu pe dinafara).
S-ar parea ca masina asta minune, poate sa faca cusaturi invizbile, m-am gandit acum de unde fac eu rost de ata invisibila, dar in loc de ata am folosit ceva panza de la paienjenelul asta de statea uimit pe scaun.
Norocul meu a fost ca nu a trebuit sa bag panza in ac, masina s-a ocupat singura de asta. Deja in momentul asta ma steptam sa se ridice de pe masa si sa inceapa o lupta intre cei doi. Spider-man ar arunca cu ceva panza lipicioasa, masina ar trece panza prin ac in mod automat si ar coase ceva funie cu butoni care l-ar face pe micutul paianjen sa planga.
Oricum l-am dezbracat repede pe paienjenel si i-am aruncat un halat roz pe spate (doar nu era sa vada vecinii ca am un ciudat dezbracat in dormitor). M-am asezat in fata masinii de cusut si m-am rugat ca totul sa mearga bine. Si a mers, inca cum, masina asta a cusut singura costumul, l-a facut elastic, i-a pus ceva butoni pe ici pe colo si putina danteluta. Arata minunat ce sa mai.
La final insa domnul Painajen a strambat din nas, i-am intins adresa site-ului unde am gasit masina de cusut si i-am zis sa mearga frumusel la mamicuta lui ca doar doar ea va putea stapani masina asta data naibii.

Articol scris pentru Competitia anuala de blogging

Saturday 16 March 2013

Doriti pe cineva sa va inspire? Mama mai are ceva timp liber



“I am good, but not an angel. I do sin, but I am not the devil. I am just a small girl in a big world trying to find someone to love.”


"I'm very definitely a woman
and I enjoy it"



Pentru cei care nu si-au dat seama deja citatele au apartinut lui Marilyn Monroe. Consider ca este una dintre cele mai cunoscute femei din toate timpurile, si nu doar frumusetea au facut-o celebra ci si dorinta de a izbuti intr-o lume a barbatilor.Cred ca de la ea multe femei ar avea ce invata si ar putea vedea in ea un adevarat model de urmat.

Intodeauna eleganta si cu zambetul mereu pe buze cea mai puternica femeie pe care o cunosc si care este pentru mine o adevarata inspiratie este insa mama mea. Stiu ca probabil este un cliseu, dar daca ati ajunge sa o cunoasteti ati dori instant sa fie si mama voastra:)

De la ea am invatat sa imi descopar feminitatea, cand venea cu cate o fustita la mine eu o aruncam cat colo si alegeam in locul ei perechea rupta de jeansi in genunchi. Cu timpul insa privind-o am inteles cat de important este ca in ziua de astazi ca fata sa fi feminina, si in acest sens bine mai zicea Marilyn:



Tot ea a fost prima care mi-a pus o pereche de pantofi cu toc in picioare, si nu orice toc ci unul destul de mare, am izbucnit in ras initial si nu am crezut ca va reusi sa ma conving sa merg pe tocuri vreodata si uite asa am ajuns sa imi "belesc" ochii la pantofii cu toc din vitrinele magazinelor.

Mama m-a invatat sa fiu curajoasa si sa imi mentin mereu opinia, m-a invatat sa fiu independenta si sa traiesc in egalitate cu barbatii din jur. Ea m-a invatat sa pun pasiune in tot ceea ce fac dar in acelasi timp sa imi pastrez feminitatea. Chiar si atunci cand mergeam la ceva concerte cu chitara imi aminteam ca sunt totusi o domnisoara care trebuie sa se comporte frumos si nu un baietan pletos.

De la ea am invatat ca poti avea un suflet romantic, feminin si ca in exterior poti arata celorlati ca esti o femeie puternica sigura pe ea.

Colectia din aceasta primavara de la Jolidon care se potriveste cu modul in care mama m-a inspirat de-a lungul anilor este Fresia Fresh:










Aceasta colectie imbina aerul romantic cu unul natural care te fac sa te indragostesti pe loc.O fundita aici, una dincolo, accente de perle si culori satinate, tot ce are nevoie o femeie pentru a se simti bine in pielea ei in orice circumstanta.

Este colectia femeilor puternice as spune eu care in spatele sacoului si al fustei business sunt asa cum vor ele sa fie, romantice, jucause si mereu gata pentru orice provocare.

Consider ca preferintele unei femei in ceea ce priveste lenjeria intima spun multe despre ele, iar intodeauna cei de la Jolidon au oferit posibilitatea oricarei femei sa isi exprime dorintele prin colectii indraznete si accesibile.

Sunt mandra de mama mea si de puterea de care da dovada zi de zi, sunt sigura ca daca ar fi fost un personaj dintr-o care ar fi putut fi reprezentata usor de o eroina neinfricata care are insa un suflet romantic .

Revenind la Marilyn Monroe, cred ca daca ar fi trait in timpurile noastre ar fi fost o clienta fidela a shop-ului Jolidon si ar fi reprezentat cu succes aceasta companie, insa daca au cumva nevoie de o noua imagine, o propun pe mama mea, pentru ca este persoana care va demonstra ca poate inspira o lume intreaga nu doar pe fiica ei.


Acest articol participa la Competitia anuala de blogging

Tuesday 12 March 2013

Imi dau cu parerea

Pentru ca in ziua de astazi este vital sa ne "dam cu parerea" (a se vedea clipurile de pe youtube cu oamenii de pe strada care sunt intrebati daca sunt armatori si se gandesc imediat la arme si incep sa dea raspunsuri "din top"), m-am gandit ca ar fi cazul sa imi dau si eu cu parerea.
Va vorbeam zilele trecute de o competitie intre bloggeri, un fel de Bruce Lee care il bate pe Van Dame in metafore, umor si inspiratie si cu toate ca mi-am impus sa nu trag cu ochiul la ceilalti participanti, asa cum mi se intampla sa fac cand beau prea multa Cola si ma conving pe mine ca este un lucru bun si ca "fac ce vreau", am prospecat putin piata blogosferei romanesti.
Avem oameni talentati, al dracului de talentati care se regasesc in domenii "blogspot" si "wordpress", oameni care daca si-ar face o cariera din asta ar avea din ce trai 101 ani. Si oameni care scriu sau incearca sa scrie, care se cred interesanti, inspirati si carora trebuie sa le facem loc pe lumea asta.
Nu vreau sa fiu rea, chiar daca mi se reproseaza acest lucru foarte des, dar am un mare defect ca ma enerveaza la culme prostia. Bine asta o spun eu din punctul meu de vedere, poate inteligenta pe care o am eu este vazuta ca si prostie de altii, oricum nu vreau sa detaliez cu toate ca acest lucru mi-ar aduce un numar mare de "vizitatori".
Ma bucur sa vad ca exista in continuare oameni care stiu sa dea viata cuvintelor si sa se joace cu ele   in moduri la care altii nu s-au gandit vreodata. Ma bucur ca in sfarsit am o platforma de unde pot accesa bloguri interesante care merita citite si carora merita sa le dai "subscribe".
Ma bucur, si sa se bucure si Super-Blog Spring 2013 :)

Si aici aveti si o melodie asa ca de 12 martie:)



Monday 11 March 2013

Epistola ploii

        Afara incepu sa ploua, au trecut mai bine de 3 luni de cand s-au vazut ultima oara. Ploaia era singura care ii vizitia in permanenta atat pe el cat si pe ea. Din cand in cand tinea loc de  mesager si  ascundea in cate o picatura cate un sarut sau o vorba buna. Azi ploaia insa nu i-a adus nimic Mariei asa ca s-a hotarat pentru prima data in cele 3 luni sa ii scrie o scrisoare, asa cum nu a mai scris niciodata. Se aseza la birou, lua penita si sticluta cu cerneala amaruie si privi putin nedumerita coala alba de hartie, apoi incepu sa scrie:


"Dragul meu,
Iubitul meu,
Lumina ochilor mei,

Nu stiu sincer cum anume sa incep, este prima oara cand scriu si penita asta noua va lasa cu siguranta urme de emotii  pe aceasta coala care momentan este alba. 
Nu ti-am scris pana acum pentru ca nu am avut curajul sa cred in primul rand ca tu nu esti langa mine, m-am amagit si mi-am imaginat ca nu esti atat de departe si am tot asteptat pana astazi sa apari in pragul usii si sa ma imbratisezi. Azi insa am realizat ca trebuie sa imi infrunt temerile si sa accept faptul ca vor mai trece cel putin inca 3 luni pana cand ne vom revedea si ma voi putea lasa pierduta in bratele tale.
Azi am regasit poza cu noi doi facuta pe acoperisul blocului unde ne-am sarutat prima data, m-a cuprins o fericire imensa, mi-am readus aminte de ce m-am indragostit de tine prima data si am retrait fiecare clipa pe care am petrecut-o cu tine realizand inca o data cat de mult pot sa te iubesc si ca intradevar insemni totul pentru mine.
Vroiam sa iti mai multumesc o data pentru trandafirul pe care mi l-ai lasat pe pragul usii alaturi de biletul care ma invita sa urc pe acoperis, l-am pastrat si poarta un loc de cinste langa cutia mea cu amintiri, alaturi de poza cu noi doi, nu credeam ca de la un trandafir viata poate lua o asemenea intorsatura, dar tu ai reusit sa imi arati ca orice este posibil atunci cand iubesti din inima si pui multa pasiune in ceea ce faci.
Visez in fiecare seara ca te imbratisez si ca ne plimbam desculti si indragostiti pe malul marii. M-am intrebat de multe ori daca ceea ce simt este iubire sau altceva, insa nici un alt sentiment nu se aeamana cu ceea ce simt pentru tine, asa ca il voi numi iubire, poate asa a fost si inventat cuvantul, tot de un indragostit care nu isi gasea cuvintele.
Imi doresc sa ajung mai repede la tine, si sa stiu ca nu vei mai pleca nicaieri, dar pana atunci mai este mult, chiar daca, cand voi ajunge acolo nici nu voi realiza cum au trecut clipele pe langa mine. Visez la prima noapte de dragoste impreuna, sunt sigura ca va urma un razboi, inima mea va incerca sa imi convinga luciditatea ca totul este un vis si ca este mult prea perfect ca sa fie real. Nu vreau insa sa cred asta si lucrez cu mine si incerc sa ma conving zilnic ca ceea ce simt nu este nicidecum o fantasma ci este ceva real, ceva ce poate fi simtit. Uneori doare, si doare enorm sa stiu ca nu esti langa mine...de exemplu in aceasta seara imi doream nespus sa fi langa mine si sa ascultam ploaia impreuna, atat , sa ne tinem imbratisati si sa ascultam cum cad picuri grei de ploaie pe acoperis...Ma resemnez cu gandul ca mai am putin de asteptat, si ca in curand vom fi impreuna.
Nu vreau sa te intristez cu aceasta scrisoare, dupa cum te cunosc in secunda doi ai face orice sa vi aici dupa ce ai citi-o, insa vreau sa iti pastrezi energia pentru noptile albe pe care le vom petrece acolo, pe tarmul marii, departe de lumea asta nebuna si de zgomotul infernal din ea.
Raman fara cuvinte in fata ta, insa sufletul meu ar mai avea atatea sa iti spuna, nu ma astept sa raspunzi la aceasta scrisoare, vreau insa ca ceea ce ti-am destainuit aici sa te faca a intelegi ca in acest moment tu insemni totul pentru mine, esti jumatatea aceea din universul meu care a fost pustiita si trista pana acum.
Multumesc ca existi.

                                                                                                                A ta,
                                                                                                                          Maria"

Foia velina care acum era imbibata de cerneala amaruie aluneca intr-un plic frumos colorat, cateva picaturi de ceara cazura pe spatele acestuia si forma un sigiliu primitiv. Maria lua plicul de pe birou si il ascunse intre cateva carti prafuite din biblioteca, nu avea nevoie de cuvinte sa ii spuna ce simte pentru el, ploaia o facea mult mai bine decat ea in fiecare zi.




Postarea numarul 4 din Competitia anuala de Blogging
Picture credit goes to: thesweetimpossible

Vine primavara sa distrugem capilara



Dragele mele, vine primavara si o data cu ea si grija noastra pentru a indeparta cat de des posibil parul nedorit, activitate care ne rapeste mult din timpul liber si din portofel. M-am gandit sa ma documentez referitor la noile metode de epilare aparute "pe piata" si am gasit o noua metoda de care recunosc ca nu am mai auzit pana acum: "Epilarea definitiva cu IPL". Acesta metoda presupune utilizarea luminii intens pulsate. Poate vi se pare un pic cam sofisticata descrierea asa ca voi detalia:

Procedeul de epilare definitivă cu lumină intens pulsată (IPL Intense Pulsed Light) este o soluţie modernă, care aplică tehnologii sigure şi testate. Lumina intens pulsată (IPL) transportă o cantitate mare de energie prin piele până la nivelul "ţintei", care în tratamentul de epilare este pigmentul firului de păr (melamina). Prin descărcarea de energie intensă la nivelul rădăcinii firului de păr acesta este distrus integral. ( www.microderma.ro )

Pe scurt ardem firul de par inca din radacina, partea mai putin avantajoasa este ca , aceste sedinte dureaza destul de mult, fiind necesar sa luam in considerare faptul ca nu toate firele de par au aceiasi lungime si ca trebuie sa ne ocupam de fiecare in parte. Lucru care poate dura chiar si pana la 10-12 sedinte. Partea mai nasoala este ca, aceasta metoda este promovata ca fiind definitiva insa mai multe saloane cosmetice care o utilizeza nu se tem sa o numeasca "epilare de lunga duata".

Asadar ne aflam in fata unei enigme fetelor, ce alegem sa mergem la 10-12 sedinte (care din cate am inteles pot fi si destul de dureroae daca firul de par este ceva mai dechis la culoare) si speram ca banii pe care ii investim vor merita, sau ramanem la metoda traditionala in care utilizam ceara de exemplu?

Din propria experienta si epilarea cu ceara utilizata in mod intens duce cam la aceleasi rezultate, firul de par se subtieaza si cresterea acestuia este incetinita, in loc sa ardem firul de par il smulgem de la radacina. Sunt de parere ca aceasta metoda este una mult mai usoara si accesibila oricui atat din punct de vedere financiar cat si practic- epilarea cu Ipl efectuandu-se in principiu in orasele mari sau in urma achizitionarii unui aparat asemenator cu cel din imaginea de mai jos:





Folosirea unui astfel de aparat ne scuteste de mersul la saloanele cosmetice insa din punctul meu de vedere consider ca ar rapi mai mult din timpul nostru liber, epilandu-te singura mai ales in anumite zone greu accesibile poate dura mai mult si exista riscul ca rezultatul sa nu fie cel dorit.


Pot spune ca as fi dispusa sa incerc o atfel de metoda (vorba ceea curiosii mor repede dar mai bine satisfacuti), insa pana atunci voi ramane la metoda preferata de mine, mai comoda si putin costisitoare respectiv  epilatul cu ceara:)



Articolul numarul 3 din Competitia anuala de blogging

Sunday 10 March 2013

Aur alb si fum

Pe fundal acordurile unui pian prafuit, iar in camera o lumina obscura lasa fumul din trabuc sa zburde nestigherit de colo colo. Draperiile erau trase si doar cateva lumanari lasau sa se vada trupurile celor doi.
A fost o zi lunga dar inauntru nu puteau fi atinsi de nimic si de nimeni, erau doar ei, muzica si aroma dulceaga a tutunului din pipa. Ea se uita cu gingasie la el si razand ii spuse "De cand ti-am adus trabucul ala nu il mai lasi din mana si in plus ti-a adus si aerul ala rafinat pe care il cautai tu acum ceva timp". El zambi si mai trase o data cu sete din trabuc, fumul se pravali din nari si inunda inca o data camera.
Ei stateau in camera de ceva timp, nu stiau daca ploaia de afara s-a oprit sau daca a devenit mai intensa, cel mai important lucru este ca erau impreuna chiar daca pentru scurt timp.
El se ridica la un moment dat de pe sofa si se indrepta spre cuierul din hol unde avea paltonul.Incepu sa caute prin buzunarele acestuia si apoi se intoarse catre ea cu o cutie albastra, se opri in fata ei si o privi in ochi "Stiu cat de mult iti plac trandafirii si pentru ca esti  cea mai rafinata fata pe care o cunosc mi-a luat ceva timp sa gasesc acest cadou " Ii intinde o bratara si o ajuta sa si-o puna la mana. Ea a ramas fara cuvinte, se cunosteau atat de bine incat nu aveau cum sa dea gres. Acestea erau cadourile lor de despartire, nu stiau cand urmau sa se mai vada. El avea acum o cutie cu trabucuri care sa ii aminteasca de aroma camerei in care s-au cunoscut prima data, iar ea o bratara cu un trandafir care sa ii reaminteasca ca in ochii lui este cea mai rafinata femeie din lume.
Daca va este greu sa gasiti un cadou potrivit pentru peroana iubita, sau pentru cunoscuti aveti de dat doar un clik : Borelay .
Iar daca cadourile de care am vorbit eu v-au inspirat le gasiti aici:  Brăţară Rose Borealy made with Swarovski Elements  si Set Trabuc Guantanamera cu Bricheta Tonino Lamborghini


Picture credits goes to: Slow-Dancing-in-a-Burning-Room


Articolul numarul 2 din Competitia anuala de blogging

Friday 8 March 2013

Bucura-te de primavara in mod natural

De dimineata am tras lenesa perdeaua de la geam si cateva raze timide de soare mi-au dat de veste ca in sfarsit primavara a venit. Am sarit in tenisi, mi-am luat cei mai comozi blugi din dulap, am aruncat pe mine un tricou, mi-am pus castile in urechi si am iesit afara.
Treceau pe langa mine numai fete deghizate, m-am gandit ca poate visez si acesta este unul din acele vise din care te trezesti plin de sudori tipand. Am inceput sa alerg, eram speriata de ce vedeam in jurul meu, prea multe masti, prea multa falsitate, prea multe zambete desenate. Dupa ceva timp am simtit ca obosesc asa ca m-am asezat la umbra unui copac. Soarele timid mi-a soptit:
-Deci si tu te sperii de modul in care au grija de ele tinerele din ziua  de azi?
-Crezi ca asta inseamna sa ai grija de tine? Eu numai ce m-am trezit, am deschis dulapiorul din baie unde am gama de produse Farmec Natural , m-am jucat si rasfatat un pic cu ele si apoi am iesit afara fara teama sa te intampin.
- Asa ar trebui sa faca orice fata plina de incredere in sine. Niciodata nu m-am inteles cu arganul, galbenele si  aloe vera dar ma bucur sa vad ca ele aduc stralucire pe chipurile voastre, sau cel putin pe ale unora dintre voi
-Da..pacat ca nu pot face mai mult...
-Cum nu? Femeile sigure pe ele precum Guila, Ambasadoare a gamei Farmec Natural stiu ce au de facut, sa fie increzatoare, sa poarte mereu un zambet natural si sa se bucure de viata.
-Ai dreptate dragul meu bulgare galben, Indragostete-te de viata!
M-am ridicat si am inceput sa alerg din nou in ritm de jogging de aceasta data spre casa, am vazut ca niste priviri indiscrete ma urmeau pas cu pas insa nu le-am dat importanta, pentru ca viata are mai mult Farmec atunci cand esti naturala si zambesti din toata inima.
M-am saturat de mastile tinerelor din ziua de astazi si mi-as dori sa existe cineva care sa le ajute sa isi redescopere frumusetea exterioara pentru ca o data cu ea si cea interioara isi va face simtita prezenta. Cred ca ascunzand un chip frumos sub tone de produse cosmetice nu face decat sa te inchida si sa te tina departe de ceilalti, pe cand naturaletea iti va dezvalui multiple modalitati de a te bucura de viata pas cu pas.
Sa aruncam mastile zic, primavara a venit si cu siguranta vrea sa ne daruiasca ce-i mai bun, noi trebuie doar sa stim sa primim energia aceasta proaspata si sa ne bucuram de ea.
Va invit deci ca in aceasta primavara sa lansam un nou trend "Bucura-te de primavara in mod natural"



Daca aveti neoie de ajutor si vreti sa va bucurati si voi de primavara in mod natural, va recomand cu incredere sa aruncati un ochi aici:  Site oficial Farmec-Natural   ;
Farmec;
Iar daca vreti sa fiti la curent cu gama aceasta de produse naturale dati si un like pe Facebook-Farmec Company sau ii puteti urmari in tihna pe Twitter



Articolul numarul 1 - Competitia Anuala Blogger

Competitia anuala de blogging

          Azi am primit o veste extraordinara, dar voi incepe mai intai prin a ura "La multi ani", femeilor din toata lumea si in mod special cititoarelor:).
         Dupa cele 10 ore de cand sunt plecata de acasa am reusit sa ajung si in fata laptopului (de parca la munca nu petrec destul timp cu ochii in monitor), si am dat peste un e-mail destul de interesant care ma invita intr-un mod foarte sociabil si tineresc sa particip la "competitia anuala de blogging". Bineinteles ca am citit mailul pe nerasuflate si am intrat repede pe link-ul indicat mai ales ca astazi este ultima zi de inscrieri.
         Toata nebunia asta se desfasoara pe parcursul unei singure luni si ar fi dedicata din cate am inteles venirii primaverii si femeilor (doamne, ce ne mai place sa fim alintate si sa ni se ofere atentie).
          Asadar, ma inscriu si eu zic, ca doar pasiune si imaginatie am destula, timp trebuie sa imi fac si de restul...caramele:)

Daca doriti si voi mai multe detalii  puteti accesa: Super-Blog.Eu


Si ca tot e ziua femeii si o poza cu niste ciudati :)