Pagini

Friday 19 March 2010

Fum...


                Iar fum, si multi oameni. Poate prea multi oameni decat ar trebuii. Pe unii ii cunosc de ceva timp, pe altii nu i-am vazut in viata mea iar pe unii dintre ei stiu ca o sa ii cuosc cat de curand. La masa din colt, un cuplu tanar isi zambeste avid, cat de ciudat, se vede pe fata lui ca de fapt cu mintea nu e acolo ci la ce se va intampla dupa ce ea isi va pierde mintile… Pe cand ea incearca sa para acaparata de ce se inatampla in jur…prea mult fum, mai mult decat de obicei. La o masa in mijloc o gasca galagioasa de pustani incearca sa atraga atentia prin orice mijloace asupra lor, rad tare si ciocnesc sticlele de bere de parca ar sarbatorii ceva, in fond se afla acolo doar pentru a-si da singuri impresia ca fac ceva cu viata lor… Undeva in spate pe un coltar o gasca de prieteni, apparent linistiti, vorbesc tare atat cat sa se auda intre ei si sa acopere muzica din jur…  Maria aparu in prag, prea mult fum, era prima data cand intra in localul respectiv si totusi parca mai fusese acolo. Isi gasii prietenii pe coltar se alatura lor si isi aprinse o tigara…prea mult fum… EL ii zambi pe furis, nimeni nu observa decat ei…  Si totusi prea mult fum, iar muzica pare sa se auda din ce in ce mai tare,  il lua de mana si iesi afara… era inca frig, vara se incapatana si nu vroia sa vina mai repede.  Strada era pustie doar ei, nu isi ziceau nimic, fumul din bar parea sa ii urmareasca asa ca cei doi incepu sa alerge, nu stiau exact unde trebuiau sa ajunga, dar cu siguranta urma sa ajunga acolo…
               Prea mult fum… au ajuns… Camera era goala si intunecata, mirosea a levantica si a mere coapte, lumina de la becul din fata geamului incearca sa patrunda prin bezna noptii in camera,  sa le lumineze fata dar ii era cu neputinta…prea mult fum…acordurile muzicii si rasetele  din bar inca se mai auzeam, imaginea cuplului plictisit inca mai aprea in mintea celor doi, gasca de pe coltar inca mai filozofa despre ceva banal…si totusi de ce atat de mult fum?
               Spre dimineata au adormit, nu si-au amintit de ce  sau cand au fost trimisi in lumea viselor, dar cert e ca AU AJUNS, unde insa?! Nici macar ei nu isi pot da seama…mirosul de levantica si mar copt au fost repede inlocuite de mirosul de tutun turcesc si de arome de vin fiert…era dimineata sau…sau  doar in mintea si sufletul lor era dimineata…Maria privi pe geam. Becul inca se mai chinuia sa isi arate puterea si suprematia asupra noptii, insa parea secatuit de puteri…prea mult fum…
               In acelasi timp barul se golii in totalitate, mesele au fost rearanjate, chelnerii au pregatit paharele si au reaprovizionat localul cu bauturi si cu mult fum…iarasi fum…va fi acolo si pentru ceilalti ce vor venii si pentru cei ce au trecut pe acolo…poate doar Maria si EL nu vor mai revenii, camera lor e destul de “afumata”, rasetele pustanilor se aud destul de tare si de aici,iar muzica?!...muzica e in ei…acolo unde si trebuie sa stea….
               Si totusi…prea mult fum…”era sa zic ca te iubesc”






Picture credits goes to:

4 comments:

  1. din pacate peste tot este mult prea mult fum

    ReplyDelete
  2. well...da ar trebuii sa se lase lumea de fumat...dar trebuie sa citesti postul intrand pe usa din spate:-p

    ReplyDelete
  3. foarte fain scris.
    imi aminteste de o zi tipica dintr-un bar. se tinea si un concert. aia a fost zia in care mi-am spus "Doamne, de ce mi-ai dat Tu urechi?"

    ReplyDelete
  4. Hei, foarte frumos!Si.."prea mult fum" nu e zis deloc de prea multe ori..
    "Prea mult fum" nu e prea mult.

    ReplyDelete