Pagini

Sunday 6 April 2008

SI DACA....


Era deja a treia zi in care Maria refuza sa isi revina sa iasa din casa si sa isi continue viata...timp de trei zile a stat in pat si a scris...a scris absolut tot ce i-a trecut prin cap,nepasandu-i ca poate la un moment dat cand va citi ce a scris se va teme de propriile ei ganduri,a descoperit in scris un mode de a se descarca de a se debarasa de tot ce era in mintea ei...nici macar nu si-a dat seama ca au trecut trei zile de cand intrase in aceasta stare.
La un moment dat hotari sa se ridice din pat si sa mearga la fereastra..simtea ca privind prin ea va putea evada din lumea in care se simtea captiva...privi cerul..era intunecat si arata de-a dreptul infricosator,insa in spatele norilor plini de ploaie Maria stia ca exista si un soare care va reusi sa isi faca loc si sa isi arate razele luminoase si calde....Insa de trei zile Maria se rupsese total de realitate pierduse contactul cu ceilalti cu lumea inconjuratoare si abia acum realiza ca nici nu mai putea sa auda...singurele lucruri pe care le mai auzea erau gandurile ei navalind unul peste altul si parca nevrand sa se mai opreasca...intra usor in panica si se intreba daca chiar este adevarat ce se intampla sau daca viseaza...Se intinse usor in pat privea catre geamul oval de la mansarda si vedea cum picaturile de ploaie curgeau neincetat insa de aceasta data nu le mai putea auzi...simtea cu intreg trupul ei aroma umeda a ploii insa nu o putea auzi cum intra in contact cu materia...nu mai auzea nimic...gandurile o navalira iar..lua chitara in brate si incepu sa planga..ce avea sa se faca de acum incolo...singurul lucru care o facea pe deplin fericita era acum imposibil...incepu sa cante nu stia exact cum suna...insa canta dupa cum simtea si inregistra totul...Privi afara ploaia incepu sa se opreasca...lua caseta si o puse sa o asculte...si da..suna minunat...auzea perfect vocea
ei cristalina si sunetul magic al chitarii...
acum stia sigur ca nu ar fi putut sa traiasca fara muzica si fara ca urechile ei sa auda sunetul
colorat al ploii de pe acoperisul ei....
Afara incepu iar sa ploua...dar Maria iesi afara...ploaia ii dadu acel ceva de care avea nevoie...zambi si incepu sa alerge...

No comments:

Post a Comment