Bucuresti vs Brasov

               Asta va fi un post cum nu a mai fost de mult pe Blogul meu... Sunt in Bucuresti de cateva zile si imi dau incet incet seama ca orasul asta nu e chiar atat de groaznic pe cat mi-am imaginat. Intradevar caini si cresetori gasesc la tot pasul dar daca stau mai bine sa ma gandesc unde nu vedem asa ceva pe strazi la noi in tara?
             Oficial m-am indragostit de parcurile din Bucuresti, am fost in Chismigiu,Tineretului si Herastrau... In tineretului chiar am dat de doi tineri care aveau o chitara si nu m-am putut abtine sa nu intru in vorba cu ei... Am cantat pe marginea lacului si a fost genial... Este multa natura in jurul tau in parcurile Bucurestene si lucrul asta m-a ajutat sa imi mai tin in frau dorul de Brasov si de iubitul meu...
           La metrou miroase foarte..metalic sa zic asa dar nu arata chiar atat de rau pe cat mi-am imaginat. Am reusit sa ma incurc la o statie si m-am plimbat incoace si incolo cu metroul intre doua statii dar pana la urma m-am urcat in metroul care trebuia. Incep sa cred ca imaginea pe care o aveam eu in minte referitor la Bucuresti arata precum Japonia dupa Tsunami si din cauza asta acum sunt surprinsa placut. Totusi nu as da Brasovul pe Bucuresti.
       Bucurestiul este foarte aglomerat, Brasovul este mai putin aglomerat dar cu oameni mai faini.
       Bucurestiul are baruri si localuri mai multe, Brasovul are mai putine dar cu mai mult bun gust.
       Bucurestiul are parcuri enorme cu lacuri imense si rate salbatice, Brasovul e la doi pasi de munte si de natura salbatica.
       Bucurestiul iti ofera alte conditii in care sa iti desfasori munca, Brasovul are conditii minime dar se axeaza pe legatura dintre oameni.

                In final felicit Bucurestiul pentru parcurile si cladirile impresionante pe care le au, insa preferatul meu ramane Brasovul.

Un nou inceput

A inceput un nou an,sau mai bine zis s-a mai sfarsit unul cu bune cu rele timpul nu ne lasa sa stam pe loc. Am ignorat-o pe Maria si ea pe mine,asa ca am ajuns sa nu ne mai cunoastem, Imi pare rau dar a fost numai vina mea. Acum incerc sa ma impac cu ea si sa o fac sa aprecieze ce se intampla in jurul ei. Stiu ca ea de obicei nu isi face planuri si tocmai din acest motiv i-a fost greu sa marturiseasca ca are planuri mari pentru acest nou an atat pentru ea cat si pentru cei din jur. Mereu i-a fost greu sa lucreze cu ea,de teama sa nu descopere lucruri urate pe care nu vroia sa le accepte. Anul acesta va fi altfel, vrea sa fie mai deschisa cu cei din jur,mai matura si mai responsabila. Este fericita,il are pe EL langa ea si asta ii da putere. Poate nu a realizaat pana acum cat a reusit sa avanseze,sa progreseze si din cauza asta nu s-a mai gandit la ea,nu a mai analizat fiecare detaliu din jurul ei. Anul acesta il incepe cu zambetul pe buze si vrea ca acest zambet sa il imparta cu el. Sunt doua persoane diferite si totusi atat de asemanatoare, doi astii indepartati care in sfarsit au reusit sa se apropie. A lasat obiceiurile proaste la o parte si s-a axat doar pe EL,cel care va fi langa ea tot restul vietii. Singurul in bratele caruia se simte implinita iubita si protejeata. Sunt amandoi fragili si din acest motiv impactul iubirii lor tinde sa le ciobeasca uneori sufletul,dar nu din cauza sentimentelor negative ci dimpotriva din cauza unei iubiri foarte mari cu care nici unul nu a fost obisnuit pana atunci.

A inceput o noua etapa,o noua treapta pe care amandoi o vor urca iar in varful careia isi vor da seama cat de puternici sunt impreuna.

Sper sa aveti si voi un an bun,daca nu la fel de bun ca al nostru macar sa invatati ceva privindu-ne pe noi.

Picture credits goes to:o-eternal-o

Tocuri rupte si lipite

Cat de greu iti poate fi la un moment dat dupa ce ai dus o viata intreaga de pacat, sa ii faci pe cei din jurul tau sa inteleaga ca esti schimbat,sau ca macar te indrepti pe drumul cel bun... Maria stia ca avand in spate un trecut plin de greseli nu va putea fi niciodata apreciata la intreaga ei valoare de acum...Hotarase probabil pentru prima data in viata ei sa faca ceva pentru cel de langa ea,lucru care nu i-ar oferi si ei decat lucruri pozitive... O data ce ai calcat stramb oricat te-ai mai chinui tocul pantofului e rupt pe veci,si chiar daca il lipesti degeaba cineva va stii ca el a fost la un moment dat rupt si lipit la loc.... Maria vroia doar sa il faca pe EL ,pe cel pe care l-a asteptat atat de mult  sa apara pentru a se   dedica complet lui si ca poate sa fie doar a Lui... Suntem atat de ciudati...mereu daca incercam sa facem ceva pentru binele nostru dar inainte am facut invers,nimeni nu va observa diferenta...Asemeni tocului de la pantof,noi vom stii ca l-am reparat,insa oamenii vor vedea doar fisura care nu a putut fi acoperita in timpul "reparatiei"...
Il iubesc, si daca nu l-as iubi atat de mult nu m-as da atat peste cap sa il fac sa inteleaga cat de mult inseamna pentru mine... Pana acum fugeam de mult, insa El nu este doar un Altul, el este singurul care ma poate face fericita, singurul caruia vreau sa ii impartasesc cele mai ascunse secrete, singurul caruia vreau sa ii daruiesc o viata cat mai frumoasa si fericita....Si totusi...urmele de scoci si de lipituri din trecutul meu ma trag inapoi si ma ranesc mai rau decat o faceau in momentul in care le observam pentru prima data....

Ma doare si ma doare enorm de tare sa lupt pentru ceva ce stiu ca e in mine, pentru ceva ce stiu ca s-a schimbat, pentru ceva ce am exclus din viata mea pentru totdeauna,ma doare cand vad ca pare totul in zadar iar oricat de mult as incerca raspunsul ramane mereu acelasi "ai folosit iar lipici.."

O sa arunc tot lipiciul din lume sa ii demonstrez ca nu mai am cum sa il utilizez pentru a lipii lucruri pe care le rupeam inainte aiurea....o sa ii demonstrez ca nu mai am nevoie de lipici pentru simplul motiv ca nu mai am ce lipi..el ma completeaza...

Te iubesc cretule!




Picture credits goes to: luana